Cap 8- Viata ma uraste

Ziua de azi a fost un cosmar.Totul a fost pe dos.Si eu care imi imaginam ca imi voi face prieteni si ma voi intelege cu toata lumea si totul va fi roz bombon cu picatele.Ce usoara ii teoria!In schimb am reusit sa ii pun piedica celui mai cool tip ca sa nu mai zic ca i-am pocit numele, apoi…mi-am povestit toata istoria unui grup de elevi pe care i-am vazut prima data in viata , m-am tamponat violent cu o minge de volei,m-am ales cu o porecla de toata frumusetea,am intarziat la ora si pe deasupra mai si stau cu Edward in banca.Intradevar fabulos!
-Pamantul catre Bella!ma atentiona Alice in timp ce Rosalie isi plimba mana prin fata mea.
-Imi pare rau!Doar ca astazi am avut o zi nemaipomenita.
-Te cred!imi zise Rosalie si incepura amandoua sa chicoteasca.
-Dar…incepuse Alice si se opri.Chiar credea ca mai am chef sa ma tina in suspans?
-Dar?am intrebat usor iritata.
-Am o veste buna! si incepuse sa topaie in stanga si in dreapta.
-Si care ii vestea cea buna?am intrebat-o destul de nervoasa.
-Bella daca continui sa fi suparata nu o sa iti zic ca mergem la shopping!
-Deci mergem la cumparaturi?am intrebat incantata.Se pare ca ziua mea nu este chiar atata de urata.
-Mda…trebuia sa fie o surpriza.Dar se pare ca cu cat ii mai pitic omu` cu atat are gura mai mare incepuse Rosalie sa se ia de Alice care facuse o fata de catelus nevinovat.
-Fetelor sunteti cele mai tari!dupa care le-am imbratisat.
-Ooo ce iubarete sunt fetele!l-am auzit pe Emmet in spatele meu.Cand m-am intors l-am vazut cum ii facea cu ochiul la Rosalie.Chiar se placeau copii dar bineinteles ca nici unul nu este destul de curajos ca sa recunoasca acest adevar.
-Deci care era vestea cea buna care a facut-o pe Bella sa se inveseleasca?intreba Jasper in timp ce se uita la Alice.Se uita era putin spus.O devora din priviri iar Alice nici macar nu comenta.Aveam impresia ca adora asta.Copii,niciodata nu sti cum sa ii impaci.
-Cumparaturi,am zis nonsalanta.
-Cand?intreba Emmet entuziasmat.
-Tu glumesti,asai?l-am intrebat zapacita.Iti place sa mergi la mall?
-Nu!nu!se apara el repede.Doar aveam un drum in Port Angeles.Sti tu chesti de masini ,si incepuse sa mimeze cu mana.El chiar ma considera prosta?De parca nu imi dadeam seama ca dorea sa fie cu Rosalie.
-Pai puteti veni,banuiesc.Am vrut sa protestez dar Rosalie ma ruga din priviri sa fiu de acord.Si iata cum se duce din nou luminita care imi faceam ziua mai buna.Mda….
-OK.Daca voi aveti rabdare la mall de ce nu?
-Te iubim Bella!si imi sarira amandoua in brate.Zici ca erau doi copii mici la care le-ai inapoiat jucaria dupa ce au fost pedepsiti.
-Deci unde mergem sambata?intreba Edward curios.
-La mall chitai Alice.
-Deci la cat ne intalnim?a intrebat Jasper curios.
-La 11 a.m spuse Alice incantata.
-Ce?am intrebat eu si Edward deodata iar ceilalti au inceput sa rada.
-Deci se pare ca avem doi lenesi printre noi zise Emmet cu gura pana la urechi.
-Ce ziceti de 1 p.m?am intrebat cu un ton nevinovat.
-Hmm cred ca ar fi mai bine 2 p.m , se baga si Edward in seama.Ca de obicei..
-Poate crezi prea multe lucruri!i-am trantit-o in fata fara sa ma gandesc.
-Hei!Voi doi porumbeilor, mai dati de oprire ca sunteti pe proprietatea scolii incepu Emmet sa glumeasca razand din toate puterile.Chiar nu m-as mira daca maine ar avea gura pana la urechi.
-Emmet taci din gura sau te trezesti cu dintii lipsa,zise Edward pe un ton acid,iar Rosalie s-a uitat la el de parca ii venea sa il dea cu capul de beton.Cand mi-am imaginat scena m-a pufnit rasul si toti se uitau la mine socati.Dupa un minut in care se holbau la mine de parca aveam urechi de magar iar eu radeam ca nebuna,am decis ca mai bine tac din gura inainte sa ma trezesc eu cu gura pana la urechi.
-Scuze!am incercat sa par serioasa dar cand i-am privit pe fiecare in parte m-a pufnit iarasi rasul.Alice parea ingrijorata,Jasper amuzat,Rosalie parca se uita la un om cu 7 maini,Emmet chicotea iar Edward parca era pe alta planeta.
-Scuze!Scuze!dar ar trebui sa va fi vazut fetele,si iarasi am inceput sa rad.
-Dar totusi ce era asa de amuzant?intreba Alice nedumerita.
-Rosalie,am spus si am inceput amandoua sa radem. Se pare ca intuitia mea era corecta.Chiar ii venea sa il dea cu capu de beton.
-Deci,am zis cand mi-am mai revenit,la cat ne intalnim sambata?
-La 1.30 p.m spuse Alice hotarata.Si mai mult nu scoateti de la mine!ne ameninta ea.Dar stiam ca amenintarea aia imi era dedicata mie si lui Edward.
-Ok!am spus vesela.Ne vedem maine!Pa!
-Pa Bella!Dimineata la si 45 incearca sa fi aici ma atentiona Rosalie.Puteam sa jur ca a zis asta numa ca sa auda Emmet.
-Da da.Ma straduiesc!Pa!
Dupa ce am plecat i-am auzit pe ceilalti cum se desparteau.Foarte fericita am urcat in masina si am pornit-o.Ma simteam atat de bine cand conduceam!Am iesit din parcare si am apasat pe acceleratie sperand sa prind verde. Nici nu stiu de ce m-am mai grabit.Oricum nu il prindeam la cat de norocoasa sunt.M-am uitat in oglinda retrovizoare si l-am vazut pe Edward.Asta era culmea!M-am prefacut ca nu l-am observat si mi-am continuat drumul.Dupa ce am trecut de intersectie si am vazut ca nu o ia in alta directie,am hotarat sa ii pun nervii la incercare asa ca m-am dus cu 50 km/h pana acasa.Puteam sa mi-l imaginez cum si-ar da ochii peste cap si m-ar depasi.Dar in loc sa fie si el odata pe aceasi lungime de unda cu mine ,a continuat sa mearga linistit in spatele meu.
Am parcat pe aleeia din fata casei si m-am dat jos.Cand m-am uitat in partea stanga l-am vazut pe Edward cum cobora din masina.
-Edward nu te supara dar nu cred ca vecinii vor fi foarte incantati ca ai parcat masina pe aleeia lor,i-am zis cu un ton superior.
-Care vecini ?ma intreba el nedumerit.
-Pai vecinii mei si oamenii la care le-ai ocupat aleeia, i-am zis zambind.El incepu sa rada.Astazi toti aveau chef de glume.
-Aici locuiesc,Bella imi zise el amuzat.
-Poftim?am intrebat uimita.Glumesti,nu?Asta nu poate fi adevarat.Nu…in nici un caz.
-Chiar nu inteleg de ce crezi ca glumesc totdeauna.Mai vorbim!Pa!
-Da sigur.Pa!l-am salutat cu o voce infranta.Am intrat in casa,unde m-am intalnit cu bunica.
-Bella!Ai venit!Am crezut ca te-au tinut in detentie din prima zi,incepu bunica sa rada.Daca ar sti cat de aproape am fost si de asa ceva…
-Buna,bunico!Ma bucur sa te vad!Si te avertizez de pe acuma…nu ma intreba cum a fost la scoala fiindca nu sunt in toane bune.
-Eh`imi zici tu cand vrei.Asta imi placea la bunica mea:stia cand sa fie insistenta si cand sa ma lase in pace.Ceea ce era super.Macar aveam si eu intimitate.
-Bella,nu vreau sa te supar dar au sunat parintii tai.
-Si?am intrebat-o nelinistita.Poate aveam noroc si ma duceau acasa.
-M-au pus sa scriu exact cuvintele lor.Ai biletelul pe masa in sufragerie.Fara sa mai zic nimic m-am dus in sufragerie si am gasit un biletel.Se pare ca bunica s-a cam grabit sa scrie.
Bella,imi pare foarte rau dar avem o veste proasta. Misiunea se prelungeste cu un an sau o jumatate de an in care vom putea sa te vizitam doar o data la 6 luni.Iubita mea imi pare atata de rau!Acum imi vine sa imi dau demisia dar este imposibil.Deja imi este atat de dor de tine! Te iubim nespus de mult!Te rugam nu face nimic necugetat!Te imbratisam,mama si tata.
Am mototolit biletelul si l-am aruncat cat am putut de tare.Lacrimile imi curgeau pe obraji iar eu nu puteam face nimic sa le opresc.
-Bella,veni bunica si ma imbratisa.
-Lasati-ma toti in pace!Nu mai vreau nimic!Nimic!Dupa care am alergat in camera mea si am inceput sa plang.Am stat si am plans pana am adormit.Cand m-am trezit era ora 8 p.m. Probabil ca bunica era ingrijorata.Iar eu trebuia sa imi cer scuze neaparat.Am actionat fara sa ma gandesc si ea cred ca se invinovatea.Of!toate imi ies pe dos.
-Bunico?Buni?am strigat-o pe bunica si intr-un final am gasit-o la bucatarie.Imi pare rau!
-Este in ordine draga mea!Stiu prin ce treci!ma asigura bunica.
-Iti multumesc mult ca esti asa de intelegatoare!
-Haide si mananca ceva!Dupa ce am mancat si i-am povestit bunicii ziua mea incredibila de la scoala m-am dus si am facut un dus.Inainte sa ma bag in pat m-am uitat pe geam. Proasta idee!Se pare ca aveam camera invecinata cu a lui Edward si el tocmai iesea de la dus infasurat intr-un prosop alb.Era …. sexy.Inainte sa realizez ca eu ma holbam fara rusine la el,Edward m-a vazut si a inceput sa rada.S-a dus pana la birou a scris ceva pe o foaie si a venit inapoi la gem.Pe o foaie alba era scris mare si negru „I see U”(te vad).Am inceput sa rad si am tras perdeaua.Se pare ca atunci cand nu vorbea il puteam suporta pe Edward.
Dupa ce mi-am scris cele intamplate in jurnal,m-am bagat in pat si am adormit.

Hey!:* ne pare rau dar cum a inceput scoala nu vom mai putea posta atat de des capitolele ce urmeaza. Asa ca vom posta doar un capitol pe saptamana. Sper sa aveti rabdare si sa ne urmariti pana la final.:* va multumim mult ca ne incurajati>:d<